Căutare
Ro I En      
 
 
 
 

CENTRUL JUDEȚEAN PENTRU CULTURĂ BISTRIȚA-NĂSĂUD        JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

Despre noi > JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD > OBICEIURI TRADIŢIONALE

OBICEIURI TRADIŢIONALE

Obiceiurile populare s-au constituit în relaţie cu sărbătorile creştine, sau paleocreştine, cu viaţa agrară din cele patru anotimpuri şi cu viaţa pastorală, asigurând o cupolă magică şi spirituală unor evenimente din viaţa comunităţii. Şi evenimentele din viaţa individuală au asociate ritualuri ce le dau semnificaţie şi amploare: botezul, nunta şi moartea se asociază cu datini şi obiceiuri.
Obiceiurile s-au păstrat în structura tradiţională doar în unele zone mai izolate din munţi sau din câmpie. În celelalte zone, cele ale aculturaţiei rural-urban şi ale dezvoltării şi modernizării mai pronunţate a satelor s-a păstrat doar structura obiceiurilor şi un repertoriu minimal al acestora, fiind asimilate comportamental contemporaneităţii.
Peste an se mai pot întâlni obiceiuri populare de amploare, care sunt însoţite de spectacole folclorice şi sărbători ale satelor la: Mocod, Tăure, Figa, Căianu Mic şi Mare, Şieu-Cristur, Maieru, Sebiş, Valea Bârgăului şi Valea Someşului.
Iată câteva din cele mai reprezentative obiceiuri populare din judeţul Bistriţa-Năsăud:



CRAII DE LA MOCOD

Craii de la Mocod este un obicei care face parte din ciclul sărbătorilor populare de primăvară, fiind înrudit cu “Plugarul”, “Tânjaua” şi “Ieşitul întâi la arat”, ceremonii agrare practicate în zona Maramureşului. George Coşbuc referindu-se la originea “Crailor” a apreciat că este un obicei specific războinic, aducând aminte de felul cum îşi aleg popoarele primitive căpeteniile lor, la echinoxiul de primăvară. În ţinutul Năsăudului, obiceiul “Crailor” este prezent numai la Mocod şi se performeză în cele trei zile de sărbători ale Paştelui.



HÂZII

Hâzii este un obicei tradiţional de iarnă păstrat în localitatea Chintelnic, din subzona Şieu Mocănime, şi se desfăşoară în Ajunul Bobotezei. În această seară, conform tradiţiei pe uliţele satului îşi fac apariţia “hâzii” sau “mascaţii”, sosirea lor pe la casele gospodarilor fiind mai ales un prilej de bucurie şi amuzament general. Cel mai adesea, băieţii de deghizează în fete, tinerii travestiţi formează un alai de nuntă, iar bătrânii spun că umblă cu “moartea” prin sat. Costumele “hâzilor” sunt fie straie populare, fie sunt confecţionate din haine vechi, în funcţie de personajele interpretate: moşi, babe, doctori, ofiţeri, miri etc.


Există obiceiuri legate de ciclurile vieţii omului care sunt amplificate de către comunitate în serbări sau festivaluri. Cel mai cunoscut dintre acestea este legat de obiceiul nunţii: Festivalul Judeţean de Folclor “Alaiul Nunţilor de pe Valea Bârgăului”. În cadrul acestul festival sunt prezentate diferite secvenţe din ceremonialul de nuntă în forma specifică Văii Bârgăului: peţitul miresei, “tocmala”, strigături la mire şi la mireasă, “jocul miresei în bani”, “strigătura la găină”, “datul colacului la soacră”, “datul cămăşii la mire”.



ŞEZĂTOAREA



ÎNSTRUŢATUL BOULUI

Înstruţatul boului este un obicei agro-pastoral şi aparţine riturilor de fertilitate din preajma solstiţiului de vară. Această datină are în centrul său animalul sacru, puternic, dătător de viaţă şi roade. Se sărbătoreşte în ziua de Rusalii în câteva sate precum: Tăure, Figa, Şieu-Cristur, Căianu Mare şi Căianu Mic. Structura acestui obicei agrar cuprinde următoarele etape: împletirea cununii de flori, împănatul boului, purtatul spre casa gospodarului, sosirea alaiului festiv la gazdă, ospăţul şi jocul.



CUNUNA GRÂULUI

Cununa grâului este sărbătoarea recoltei de la sfârşitul secerişului. Obiceiul cununii secerişului cuprinde în structura sa următoarele etape: împletirea obiectului ritual, purtatul cununii la casa gazdei, masa comună, jocul cununii. Zona Năsăudului constituie un nucleu centralizator al obiceiului. Aici cununa este mai bogată prin dimensiunea mare a împletiturii de spice şi prin frumuseţea cântecelor de cunună ce acompaniază aducerea obiectului ritual. Această datină s-a păstrat într-un cadru amplu ce implică întreaga comunitate sătească.



 
Prima pagină I Despre noi I Domenii de activitate I Harta site I Contact
© Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud 2012